Plimbarica de un weekend- jepii mici 18-19 iulie 2015

          O zi frumoasa de vara, ne hotaram noi sa iesim la o berica si sa planificam urmatoarea iesire de pe 25-26 iulie dar pana atunci mai avem un weekend 18-19 si de ce sa nu profitam de vremea minunata ce se anunta? Si daca nu aveam nimic in plan am hotarat sa facem un traseu scurt, asa ca am luat-o pe Alinus sambata dimineata si hai spre Busteni!
       Daca nu avem parte si de peripetii nu suntem noi: am pierdut trenul de 6:20, am stat jumatate de ora la coada la bilete, Alina nu a gasit taxi in tot Bucurestiul, am varsat cafea pe mine si intr-un final suntem in trenul de 7 ajungem la 8:44 in Busteni. La 10 fara 10 incepem urcusul prin padure pe traseul cruce albastra, jepii mici.

        Imi doream o plimbarica pe jepi de o zi plus ca aveam si rucsacul greu...dar de unde? Centrul vechi din Bucuresti? Mic copil cu ce era in sambata aceea...un adevarat furnicar...oameni cu diferite obiceiuri de la aruncat gunoaie pana la mers desculta.
        De ce am ales traseul ala? De ceee??? Nu avem incotro, urcam...chiar si Alina imi zicea: Bai de ce m-ai alergat asa? Ca nici nu am simtit ca am fost la munte! Avea perfecta dreptate soarele ardea, galagie de nu te mai intelegeai cu cel de langa tine...apropo de asta fluiera unu in spatele nostru, nu l-am bagat in seama, la un moment dat incepe sa tipe...vizibil iritata ma intorc spre el si il intreb ursu??? Dar el nu si-a dat seama de ironia mea si ma intreaba unde? M-am oprit si l-am lasat sa treaca, din pacate nu am reusit sa facem prea multe poze deoarece se trezea cate un destept sa apara in cadru...imi cer scuze fata de Alina care isi dorea poze si un traseu ok, linistit unde sa fim doar noi si natura, nu noi si inca vreo 100 de oameni!
      Eh... Si ca sa fie tacamul complet...vedem si noi o limba de zapada pe firul vaii, hai sa facem poze...buuun!

      Facem noi poze, ne jucam pe acolo dar hai sa ne continuam traseul...de ce sa ne intoarcem pe poteca? Neahhh mai palpitant sa urcam un perete sa iesim direct in poteca de deasupra. Urc eu, o ajut si pe Alina sa urce si vorba aceea ce face omu face si maimuta!
     Un flacau, la bustul gol cu o palarie de cowboy pe cap si pantaloni scurti, s-a gandit mai bine sa o ia dupa noi dar nu a apreciat faptul ca nu se poate urca pe acel perete si m-a intrebat daca il ajut si pe el. Rautatea din mine l-a trimis inapoi pe poteca.

       Alina tot tragea de mine ca eu tot ma opream in soare sa admir valcelele si hornurile de pe masivul jepii mici si chiar observasem si intratea pe Braul lui Raducu exact la a doua traversare. Intr-un final am ajuns si la finish, la 15:30 eram la Babele, dupa multa agitatie dar ma bucur ca pentru mine a fost un mic antrenament pentru weekendul ce urmeaza! Nu este un traseu dificil doar ca trebuie sa fi foarte atent pe unde mergi iar cei de la salvamont au facut o treaba minunata cu lanturile.
Seara ne-am petrecut-o alaturi de niste oameni deosebiti, am cantat, am ras si ne-am simtit minunat.
     A doua zi am facut un traseu scurt pana la Omu unde am avut deosebita onoare de al cunoaste pe "Zeul din Annapurna" domnul George Porancia, un om cat muntele, cu o constitutie atletica si cu un simt al umorului cum rar intalnesti. Un om deosebit cu mult bun simt, un om de toata isprava!

Valea morarului

Valea Obarsia

       Stand la taina se urnesc niste nori negri care am crezut ca o sa ne faca ciuciulete pana jos dar nu a fost asa! Ne-am luat ramas bun si am pornit-o la pas rapid spre Babele.

Valea cerbului

           Spre babele la iesirea din cerdac traseu banda galbena

     Cum priveam noi pe valea Cerbului am zis clar in Busteni rupe....si asa a si fost dupa ce am coborat am observat cum pe strada a venit suvoiul cu crengi, conuri si bolovani.
     A fost un weekend placut si relaxant in pofida traseului de sambata, asa ca ganditi-va bine ce trasee va propuneti si cand :))))